Claudiu Cazacu: Investițiile în sectorul bancar sub presiunea tensiunilor de la Credit Suisse

Credit Suisse (CS) se luptă, zilele acestea, nu pentru expansiune globală, ci pentru continuitatea funcționării sale, și se pare că restructurări serioase sunt necesare pentru a merge înainte.

„Credit Suisee se luptă să supraviețuiască, dar, totuși, riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat. În schimb, Credit Suisse ar putea să nu fie singura instituție potențial aflată în dificultate. Cu dobânzile în creștere, deteriorări așteptate ale calității portofoliilor de credite și crize precum cea din Marea Britanie, investitorii în domeniul bancar sunt ținuți în tensiune”, avertizează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Declinul Credit Suisse - erodarea capitalului financiar, dar și a încrederii

Acțiunile CS au pierdut 48,9% anul acesta, până pe 17 octombrie, pe bursa elvețiană. E o performanță mult inferioară indicelui bursier, care a pierdut 18,5%, sau sectorului bancar al țării. 

UBS a pierdut „doar” 11%, iar cele mai multe bănci cantonale au reușit să fie pe plus anul acesta. Astfel, indicele sectorial pentru bănci SPI ICB Supersector Banks 8300 are un randament pozitiv de 5,4%, incluzând dividendele, de la începutul anului până pe 17 octombrie. 

Banca a suferit lovituri importante, și de capital și de imagine, în urma scandalului fondului Archegos, în 2021, înregistrând pierderi de 5 mld. Euro, peste jumătate din valoarea totală pierdută de mai multe bănci în urma prăbușirii acestuia.

Situația, din păcate, nu a fost singulară.

Banca, în postura de creditor al Greensill, a acumulat alte pierderi de 1,6 mld. de franci elvețieni, la care se adaugă 475 milioane de dolari plătite ca amendă și 200 milioane de dolari ștergerea datoriei suverane în urma scandalului obligațiunilor Mozambicului („tuna bonds").

În plus, ecoul erorilor din timpul perioadei de boom pre-2008, cu vânzări de titluri construite pornind de la credite ipotecare, se aude, încă, după mai bine de un deceniu.

Luni, banca a ajuns la un acord de 495 mil. de dolari pentru pierderile produse investitorilor de produsele sale MBS (instrumente asociate creditelor ipotecare) din piața imobiliară. Acestea au adus pierderi masive investitorilor în timpul crizei financiare.

Dintr-un anume punct de vedere, este o victorie pentru bancă, dacă ne gândim că, la debutul procesului, autoritățile din SUA cereau daune de 3 mld. de dolari, dar sumele se tot adaugă la o factură deja foarte ridicată.

Anul trecut banca mai plătise 600 de mil. de dolari pentru a închide un proces cu MBIA pe tema acestor instrumente.

O instituție financiară operează cu două tipuri de capital, cel financiar, și cel de încredere, iar pentru Credit Suisse  ambele au fost erodate secvențial, dar cu un efect cumulativ semnificativ, în ultimii ani.

Presiunea a devenit suficient de mare încât, din motive de încredere, anumite fonduri și-au cerut înapoi, în septembrie, acțiunile pe care le împrumutaseră, prin intermediul băncii, pentru a fi vândute în lipsă.

În mod indirect, clienții au semnalat că vor să mute operațiunile prin care obțin venituri suplimentare de pe urma acțiunilor deținute, de obicei, pe termen mai lung, înspre alte direcții.

Necazurile băncii nu au venit singure: autoritățile americane au pornit o nouă investigație pentru a afla dacă instituția a ajutat cetățeni americani să își ascundă veniturile, la 8 ani după ce a plătit o amendă pe aceeași temă.

Axel Lehmann, președintele consiliului de administrație, care a preluat postul în ianuarie, a recunoscut că anul trecut a fost cel mai slab din istoria de 166 de ani a băncii, dar a promis un plan comprehensiv ce ar urma să fie anunțat pe 27 octombrie.

În același timp, a vorbit de atingerea unui nivel între 13 și 14% pentru rata fondurilor proprii de rang 1 (CET1), care întruneau în iunie această condiție, dar, în urma pierderilor ulterioare, nu mai este sigur că este validată în continuare.

Cerințele de capital ale băncilor au devenit mai stricte după criza financiară, fiind la 10% potrivit regulilor din Elveția.

Goldman Sachs, care concurează cu CS pe segmentul de bancă de investiții, dar și altele, a estimat că banca va avea nevoie, în 2024, de un capital suplimentar de 8 mld. de dolari.

Pe termen scurt, ar putea fi nevoie de cel puțin 4 mld. de dolari, iar banca deja are planuri pentru a obține lichiditate.

Se ia în considerare împărțirea în 3 a diviziei de investment banking, vânzarea diviziei din SUA sau lichidarea unor active precum participații în operatorul bursei elvețiene, SIX.

Banca are participații în diferite entități, între care o firmă de servicii pentru industria fondurilor, cu sediul în Spania, două bănci specializate, divizia de wealth management din America Latină, cu active și credite date de peste 100 mld. dolari, și ar putea vinde chiar faimosul hotel Savoy din Zurich, care ar aduce cash de 400 mil. sau, după unele estimări, 500 de mil. de franci.

Dacă toate acestea nu ar fi de ajuns, se poate lua în considerare o nouă infuzie de capital, explică analistul XTB România.

Programul de redresare – speranțe reale sau prelungire a agoniei?

Investitorii urmăresc cu mare atenție acțiunile băncii, dar și instrumentele de tip credit default swap (CDS-uri) care oferă protecție cumpărătorilor la intrarea în default, ca indicatori ai șanselor de succes al programului de redresare.

Riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat, în prezent, iar ultimele sesiuni au adus o scădere de la 331 pe 13 oct. la 267 de puncte pe 17 pentru CDS pe 5 ani, indicând speranțe că banca va face rost de suficient capital încât să evite un scenariu periculos.

Prezența globală, întrepătrunderea prin tranzacții și active cu un număr ridicat de alte instituții ridică miza Credit Suisse, care are relevanță pentru sistemul financiar global.

Autoritatea Bancară Europeană a atras atenția asupra riscului în creștere pentru portofoliile băncilor, în condițiile în care piața imobiliară a crescut în 2021, cu potențial de supraîncălzire, iar mediul economic s-a deteriorat apoi abrupt.

Băncile au oferit credite garantate cu proprietăți imobiliare de 4,1 trilioane de Euro, sau aproximativ o treime din totalul creditelor pentru gospodării și companii non-financiare.

Cu dobânzile în creștere, deteriorări așteptate ale calității portofoliilor de credite și crize precum cea din Marea Britanie (unde recent, totuși intervențiile și anunțurile recente au mai temperat din preocupări) investitorii în domeniul bancar sunt ținuți în tensiune.

În vremuri pline de provocări, Credit Suisse  ar putea să nu fie singura instituție potențial aflată în dificultate.

Președintele JPMorgan a avertizat că, de obicei, într-un mediu ca cel actual, mai pot apărea „surprize”, opinie împărtășită de fostul premier britanic Gordon Brown. Riscurile nu sunt de neglijat.

Pentru Credit Suisse, costul „salvării” modului de funcționare ar putea fi mare pentru acționari, dar, mulțumită unor reglementări mai stricte în privința capitalului și a altor măsuri luate după criza financiară, în lipsa altor pierderi neprevăzute, se poate întrezări o cale, lungă și dificilă, e drept, spre depășirea amenințărilor existențiale, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.