Inflația, principala preocupare – din sfera economică – a cetățenilor și companiilor la nivel global, dă unele semne de moderare.
- Scăderea petrolului și a altor produse induce un posibil început de scădere a inflației în SUA. În schimb, în Europa energia electrică și prețul gazelor rămân motive de îngrijorare.
- În zona Euro, inflația a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie.
- În România, inflația din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte față de luna anterioară.
- Inflație peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva țări, în jumătatea estică a continentului: în țările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% și Polonia 15,6%.
- În cazul în care orizontul așteptărilor devine favorabil, cu inflația ținută sub control, s-ar apropia momentul în care și BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă.
- „Dacă pentru piețele agricole deblocarea parțială a unor rute dinspre Ucraina și depășirea unor temeri asociate producției globale au ajutat la diminuarea prețurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
- Prețul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 EUR/MWh în hub-ul olandez marți, iar energia a ajuns în România la 2709 lei MWh pe OPCOM.
- Dacă prețul agregat al produselor energetice va reveni într-o zonă ușor mai gestionabilă, tendința de scădere a inflației s-ar putea construi și împlini treptat, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Raportul din SUA arată că inflația a coborât la 8,5% anualizat în iulie, sub așteptări.
E un pas în direcția dorită și oferă speranța de temperare mult-așteptată a presiunilor pe prețurile de consum.
Componenta de bază, care exclude energia și alimentele, a crescut cu 5,9%, sub nivelul de 6,1% așteptat.
E important de reținut, totuși, că alimentele s-au scumpit cu 10,9%, iar energia cu 32,9%.
Achizițiile frecvente de alimente și energie sunt foarte vizibile și induc efecte negative disproporționate, în special pentru păturile vulnerabile ale populației.
Dacă scăderea petrolului și a altor produse induce un posibil început de scădere a inflației în SUA (benzina s-a ieftinit cu 7,7% în iulie față de iunie), de partea cealaltă a Atlanticului energia electrică și prețul gazelor rămân motive de îngrijorare.
În zona Euro, inflația a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie, dar datele arată un tablou diferit între țări.
În Italia, a scăzut cu 0,1 puncte la 7,9%, în Franța a crescut cu 0,3 puncte, la 6,1%.
Germania a văzut o încetinire a avansului la 7,5% de la 7,6% anterior, dar acestea sunt cazuri fericite, ale unor țări situate sub media inflației zonei Euro.
În Spania, de exemplu, inflația a sporit cu 0,6 puncte, la 10,8%, iar o accelerare și mai puternică s-a văzut în Olanda, de 1,7 puncte, urcând la 10,3%.
Polonia a ajuns la 15,6% de la 15,5% anterior, iar Ungaria la 13,7%, cu 2 puncte peste valoarea din iunie.
La nivel european, în 2021, produsele agricole s-au scumpit cu 32%, însă doar o parte din această creștere a fost transmisă consumatorilor finali.
Retailerii au absorbit o parte a scumpirilor în propriile marje, astfel încât nu prețurile nu au reflectat întreaga evoluție a costurilor la nivelul producătorilor.
Ar putea exista un risc de a vedea, în trimestrele următoare, cum anumite acumulări se detensionează, aducând treptat presiuni ascendente vizibile „la raft".
Pe de altă parte, o speranță pentru consumatori vine din dinamica prețului grânelor.
De la un vârf de peste 444 EUR/tonă în mai, grâul european (pentru septembrie, pe bursa futures din Paris) a ajuns la 332 EUR/tonă marți.
De la 383 EUR/tonă, porumbul a ajuns la 327,75 EUR/tonă marți. Porumbul a avut o dinamică mai pronunțată, dar veștile pot fi văzute în feluri diferite.
Dacă le comparăm cu momentele tensionate din primăvară, observăm scăderi de 10-20%, dacă însă ne uităm la media ultimilor 5 ani, prețul pentru grâu este, pentru această perioadă (referință marți 17 august) cu 71,5% mai sus, iar pentru porumb cu 81,6%.
În toată Europa, efectul rarității uleiului și semințelor de floarea soarelui a fost important, ducând la produse alternative sau chiar la reconfigurări de rețete pentru produsele procesate.
Pentru România, inflația din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte față de luna anterioară.
Inflație peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva țări, în jumătatea estică a continentului: în țările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% și Polonia 15,6%.
În Ungaria, inflația e așteptată să accelereze. Componenta de bază a ajuns la 16,7%, chiar peste inflația totală, astfel încât, cu eliminarea unor plafonări la energie și carburanți, economia are în față o perioadă dificilă.
Forintul, în depreciere accentuată, este în atenția băncii centrale, care ar putea majora dobânda spre 13% la finele anului, de la 10,75% în prezent.
În Polonia, așteptările sunt ca, dincolo de un nou salt pe seama taxării și măsurilor pentru energie, la începutul anului, să urmeze apoi un trend susținut de scădere.
Astfel, banca centrală, care a dus dobânda de referință la 6,5% majorând în fiecare din ultimele zece ședințe, ar urma să se oprească la 7,25%, posibil în septembrie.
Gazele, plus 70,1%, au contribuit masiv la scumpirile generalizate, alături de combustibili, cu +35,6%.
Uleiul comestibil a avansat cu 51,86%, în ultimul an.
Serviciile au absorbit o parte din impulsul inflaționist, avansul fiind de 8,33% potrivit raportului Institutului Național de Statistică (INS) pentru iulie.
Așteptările sunt un factor important, având capacitatea de a influența modul în care se setează prețurile în economie.
Pentru băncile centrale din regiune, unde ecouri ale unor niveluri dureros de înalte rezonează încă pentru generațiile născute înainte de anii '90, atenția acordată așteptărilor cetățenilor și companiilor referitoare la prețuri este, pe bună dreptate, ridicată. Mai ales că misiunea lor e îngreunată de încetinirea economiilor, limitând spațiul de operare pentru instrumentul dobânzii.
În cadrul raportului asupra inflației din 9 august, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a vorbit despre pericolele inflației, menționând și că, în trecut, țara s-a confruntat cu niveluri mult mai ridicate ale acesteia.
În mod concret, guvernatorul a încercat să limiteze așteptările pentru creșterea inflației, deși a oferit o prognoză revizuită la 13,9% pentru finalul anului, cu 1,4 puncte peste cea anterioară, și de 7,5% pentru finele anului 2023.
Prin remarca despre „săritul calului” de către bănci, guvernatorul Mugur Isărescu a atins cel puțin două obiective: a transmis un mesaj băncilor, aliniat cu alte aspecte din declarații, despre nevoia de a reduce diferența dintre dobânda la credite și cea la depozite, și a transmis un mesaj românilor, angajați sau proprietari de firme, că dobânzile sunt în zona de platou înalt, de unde urmează, cel mai probabil, o scădere.
Aceasta are sens pentru că, deși, într-adevăr, s-au adunat variate semne pentru temperarea prețurilor, de la dinamica mărfurilor industriale și agricole până la prețul petrolului, cu reperul Brent în scădere de peste 27% de la vârful din martie până miercuri dimineață, viitorul este incert. Iar ancorarea așteptărilor are un rol important în păstrarea inflației în teritoriu gestionabil, reducând efectiv costul utilizării sau eficientizând alte instrumente de politică monetară.
Dacă orizontul așteptărilor devine favorabil, cu inflația ținută sub control, s-ar apropia momentul în care și BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă.
Baza industrială europeană privește cu angoasă la prețul energiei, într-o perioadă în care debitele scăzute ale râurilor pun în pericol transporturile și producția de energie hidro sau nucleară.
Înlocuirea transportului maritim eficient cu rute terestre înseamnă costuri și mai mari, pe lângă riscul de a afecta aprovizionarea cu subansamble sau chiar, izolat, cu resurse energetice.
Ar fi nevoie ca prețurile materiilor prime să nu mai cunoască creșteri accentuate pentru a permite tendinței încă firave de scădere a inflației să continue.
Dacă pentru piețele agricole deblocarea parțială a unor rute dinspre Ucraina și depășirea unor temeri asociate producției globale au ajutat la diminuarea prețurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei.
Așteptările noastre vizează o tendință de decelerare a inflației în special începând cu anul viitor.
Totuși, la adresa acestui scenariu de bază, riscurile sunt ridicate.
Piețele urmăresc cu încordare apropierea lunii decembrie, când intervin sancțiuni suplimentare pentru petrolul importat din Rusia.
Germania își consolidează rezervele din depozite, ajungând la 77%, cu două săptămâni în avans față de program, dar, cu toate acestea, chiar cu un nivel de 95%, ar acoperi aproximativ numai 2 luni și jumătate de încălzire și consum industrial, dacă gazul din Rusia va fi oprit în totalitate.
Nevoia de energie a crescut în urma temperaturilor foarte ridicate care au făcut să „duduie” aparatele de aer condiționat.
În aceste condiții, prețul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 EUR/MWh în hub-ul olandez marți, iar energia a ajuns în România la 2709 lei MWh pe OPCOM.
În Germania, nivelul pentru energia peste 1 an a atins un record de 530,5 EUR/MWh, de peste 6 ori mai ridicat față de acum un an. Și, totuși, iarna nu a venit încă.
Riscurile persistenței prețurilor foarte înalte nu sunt neglijabile, și suferința ce ar rezulta pentru cetățenii și industria europeană, de asemenea.
Dacă o combinație de factori controlabili sau necontrolabili precum vremea, ploile, reducerea optimizată a consumului și găsirea de noi fluxuri de alimentare readuc prețul agregat al produselor energetice într-o zonă ușor mai gestionabilă, tendința de scădere a inflației s-ar putea construi și împlini treptat.
Ar fi, atunci, șanse pentru a porni în procesul de reparare și, apoi, de poziționare pentru o nouă perioadă favorabilă a economiilor contorsionate de provocările variate ale ultimilor doi ani.
"Acest material este o comunicare de marketing în sensul articolului 24 alineatul (3) din Directiva 2014/65 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele de instrumente financiare, și de modificare a Directivei 2002/92 / CE și a Directivei 2011 / 61 / UE (MiFID II). Comunicarea de marketing nu este o recomandare de investiții sau o recomandare de informații sau o recomandare care sugerează o strategie de investiții în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață ( reglementarea abuzului de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6 / CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor Comisiei 2003/124 / CE, 2003/125 / CE și 2004/72 / CE și a Regulamentului delegat (UE) 2016/958 al Comisiei din 9 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru aranjamentele tehnice pentru prezentarea obiectivă a recomandărilor de investiții sau a altor informații care sugerează strategii de investiții și pentru dezvăluirea de interese particulare sau indicații de conflicte de interese sau orice alte sfaturi, inclusiv în domeniul consultanței în materie de investiții, în sensul Legii privind tranzacționarea cu instrumente financiare din 29 iulie 2005 (de ex. Journal of Laws 2019, articolul 875, astfel cum a fost modificat). Comunicarea de marketing este pregătită cu cea mai mare diligență, obiectivitate, prezintă faptele cunoscute autorului la data pregătirii și este lipsită de orice elemente de evaluare. Comunicarea de marketing este pregătită fără a lua în considerare nevoile clientului, situația sa financiară individuală și nu prezintă nicio strategie de investiții în niciun fel. Comunicarea de marketing nu constituie o ofertă de vânzare, oferire, abonament, invitație la cumpărare, reclamă sau promovare a oricărui instrument financiar. XTB SA nu este responsabilă pentru acțiunile sau omisiunile niciunui client, în special pentru achiziționarea sau cedarea instrumente, întreprinse pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. XTB SA nu va accepta răspunderea pentru nicio pierdere sau daună, inclusiv, fără limitare, orice pierdere care poate apărea direct sau indirect, efectuată pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. În cazul în care comunicarea de marketing conține informații despre orice rezultat cu privire la instrumentele financiare indicate în acestea, acestea nu constituie nicio garanție sau prognoză cu privire la rezultatele viitoare. Performanțele anterioare nu indică neapărat rezultatele viitoare și orice persoană care acționează pe baza acestor informații o face pe propriul risc. Acest material nu este emis pentru a influenta deciziile de tranzacționare ale niciunei persoane. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material nu sunt prezentate pentru a fi aplicate, copiate sau testate în cadrul tranzacțiilor dumneavoastră. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material sunt emise în baza experienței proprii a emitentului și nu reprezintă o recomandare individuală, nu vizează atingerea anumitor obiective, randamente financiare și nu se adresează nevoilor niciunei persoane anume care ar primi-o. Premisele acestui material nu au în vedere situația și persoana dumneavoastră deci nu recomandăm utilizarea acestor informații sub orice formă. Utilizarea informațiilor cuprinse în cadrul acestui material în orice modalitate se face pe propria dumneavoastră răspundere. Acest material este emis de către un analist pentru care își asumă răspunderea XTB SA, persoană juridică autorizată de KNF – Autoritatea de Supraveghere Financiara din Polonia."