România are argintul pe podiumul european al importatorilor şi exportatorilor de grâu (date statistice fără varietatea "grâu dur") în sezonul 2022 - 2023, importând 0,89 milioane de tone şi exportând 3,96 milioane de tone. Influenţa conflictului din Ucraina este puternică în dinamica schimburilor comerciale agricole. Importurile totale de grâu au fost de 3,4 ori mai mari în UE faţă de sezonul 2021-2022.
La porumb, România a fost pe primul loc în rândul exportatorilor, cu 1,64 milioane de tone, dar a şi importat 1,34 milioane de tone. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, datele vin, însă, după un an slab, cu o producţie de 8,2 milioane de tone, nivel care înseamnă doar 55% faţă de volumul din 2021.
Începe să investești acum sau testează un cont demo fără riscuri
Deschide cont la XTB Descarcă aplicația pentru mobil Descarcă aplicația pentru mobil"Într-o regiune zguduită de transformări, importanţa României ca centru de producţie şi nod logistic e în creştere. Tendinţa este ilustrată şi de studierea posibilităţii, de către operatorul bursei agricole principale din Europa, de a oferi pentru contractele futures pe grâne opţiunea de livrare fizică din România", precizează Claudiu Cazacu.
Preţurile pentru cereale şi uleiuri vegetale s-au ajustat faţă de vârful atins în primăvara anului trecut. Impulsul agresiv, care a dublat preţul grâului în mai 2022 faţă de 2021, a lăsat locul unor scăderi treptate, susţinute de producţia globală amplă. Un sezon bun în Australia şi preţurile înalte care au stimulat producţia, alături de acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, au permis re-echilibrarea pieţei în ansamblul ei.
Multe alte regiuni, însă, au cunoscut perturbări. Fenomenul climatic La Niña a afectat producţia în SUA, Canada şi Europa. SUA au ajuns chiar să importe grâu, seceta făcând transportul pe cale ferată mai scump decât grâul mai ieftin, transportat marin, dinspre Europa, pentru Coasta de Est. Cantităţile sunt în prezent limitate, dar este posibil ca tendinţa să continue.
Pentru agricultorii din Australia, condiţiile din anii anteriori au permis constituirea de rezerve financiare, care vor prinde bine în sezonul următor, marcat de preţuri mai reduse şi costuri încă ridicate, erodând profitabilitatea.
Pentru România, fermierii au de înfruntat condiţii mai puţin favorabile, după ce competiţia grânelor mai ieftine din Ucraina le-a redus profitabilitatea atunci când preţurile internaţionale erau totuşi mai ridicate decât în prezent. Influenţa transporturilor din Ucraina, parţial resimţită la nivel local, a generat nemulţumirea agricultorilor locali. Acordul european de plată a unor compensaţii a oferit o soluţie de calmare temporară.
Producţia globală de cereale se anunţă în creştere.
Sezonul 2023-2024 se arată mai optimist, cu precipitaţii care au diminuat efectele secetei. Producţia ar urma să fie mai ridicată şi la nivel global, cu 1,5 milioane de tone, ajungând la 789,8 milioane de tone, potrivit USDA (Ministerul Agriculturii din SUA). Argentina - revenindu-şi după secetă, Canada, cu o producţie aproape de un nivel record, împreună cu China, Europa şi India, unde producţia se estimează favorabilă, vor acoperi scăderile aşteptate în Australia, Rusia, Ucraina şi Kazakhstan. Australia se repliază spre un nivel mai aproape de "normalitate", după trei recorduri consecutive ale producţiei.
Consumul este estimat la 791,7 milioane de tone, cu 3 milioane de tone mai puţin decât în sezonul anterior, în urma unei cereri mai reduse pentru furaje. Stocurile finale ar urma să fie mai scăzute, iar comerţul, la 209,7 milioane de tone, cu 5,5 milioane de tone mai jos faţă de sezonul precedent. Rusia, UE şi Canada vor fi în topul exportatorilor, dacă nu apar surprize majore.
În privinţa Ucrainei, volumele sunt incerte, depinzând de abilitatea de a exporta pe mare. Acordul BSGI (Black Sea Grain Initiative) este în aşteptare, iar Rusia a anunţat că dacă nu îi sunt acceptate cererile pentru a exporta cereale şi îngrăşăminte nu va prelungi acordul dincolo de 17 iulie.
La porumb, recolta din SUA este văzută de USDA la 402 milioane de tone, un salt de peste 10% faţă de sezonul precedent. La nivel global, se aşteaptă, de asemenea, niveluri record de producţie, ajungând la 1,5 miliarde de tone şi consum - 1,5 miliarde de tone, dar şi stocuri finale mai ridicate. Producţia ar urma să crească în SUA, Argentina, Europa şi China, în timp ce în Ucraina şi Brazilia ar încetini.
Tendinţa de scădere a preţurilor a lovit în veniturile fermierilor.
În SUA, grâul a coborât cu 21,7% de la începutul anului până marţi dimineaţă (30 mai), şi porumbul cu 10,2%. În Europa, în aceeaşi perioadă, grâul cu scadenţa în septembrie a coborât cu 22%, iar porumbul cu livrare în august, cu 26,5%.
Tendinţa ajută la dezinflaţie, deşi nu suficient de repede, în anumite cazuri.
Între altele, preţurile mari la alimente au jucat un rol în alegerile din Spania, diminuând sprijinul electoral pentru premierul Sanchez, care a decis, în mod surprinzător, să convoace alegeri anticipate.
Contextul actual implică preţuri semnificativ mai mici faţă de anul trecut, dar nu departe de nivelul de dinaintea izbucnirii conflictului din Ucraina. Se aşteaptă, însă, producţii mai mari. Profitabilitatea fermierilor va depinde de modul în care vor optimiza cheltuielile, din moment ce costul carburanţilor, îngrăşămintelor, în proces de normalizare, au fost în medie peste anii anteriori, iar costul forţei de muncă este în creştere accentuată.
În România, producţia de grâu de anul acesta e văzută la 10 milioane de tone, cu peste 10% faţă de anul anterior. Specialiştii se aşteaptă ca producţia de porumb să crească cu 50% faţă de nivelul foarte coborât, de 7,5 milioane de tone, al anului trecut.
Tendinţa descendentă a preţurilor grâului şi porumbului s-ar putea opri, în estimarea XTB România fiind posibilă o redresare uşoară în perioada următoare. Pentru producătorii agricoli este o veste bună, dar nu neapărat un motiv de a deschide şampania, costurile totale fiind, încă, ridicate. Pentru consumatori, înseamnă atingerea unui nivel de echilibru, dar şi semnalul că alte motoare ar trebui să preia procesul de dezinflaţie.
"Acest material este o comunicare de marketing în sensul articolului 24 alineatul (3) din Directiva 2014/65 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele de instrumente financiare, și de modificare a Directivei 2002/92 / CE și a Directivei 2011 / 61 / UE (MiFID II). Comunicarea de marketing nu este o recomandare de investiții sau o recomandare de informații sau o recomandare care sugerează o strategie de investiții în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață ( reglementarea abuzului de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6 / CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor Comisiei 2003/124 / CE, 2003/125 / CE și 2004/72 / CE și a Regulamentului delegat (UE) 2016/958 al Comisiei din 9 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru aranjamentele tehnice pentru prezentarea obiectivă a recomandărilor de investiții sau a altor informații care sugerează strategii de investiții și pentru dezvăluirea de interese particulare sau indicații de conflicte de interese sau orice alte sfaturi, inclusiv în domeniul consultanței în materie de investiții, în sensul Legii privind tranzacționarea cu instrumente financiare din 29 iulie 2005 (de ex. Journal of Laws 2019, articolul 875, astfel cum a fost modificat). Comunicarea de marketing este pregătită cu cea mai mare diligență, obiectivitate, prezintă faptele cunoscute autorului la data pregătirii și este lipsită de orice elemente de evaluare. Comunicarea de marketing este pregătită fără a lua în considerare nevoile clientului, situația sa financiară individuală și nu prezintă nicio strategie de investiții în niciun fel. Comunicarea de marketing nu constituie o ofertă de vânzare, oferire, abonament, invitație la cumpărare, reclamă sau promovare a oricărui instrument financiar. XTB SA nu este responsabilă pentru acțiunile sau omisiunile niciunui client, în special pentru achiziționarea sau cedarea instrumente, întreprinse pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. XTB SA nu va accepta răspunderea pentru nicio pierdere sau daună, inclusiv, fără limitare, orice pierdere care poate apărea direct sau indirect, efectuată pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. În cazul în care comunicarea de marketing conține informații despre orice rezultat cu privire la instrumentele financiare indicate în acestea, acestea nu constituie nicio garanție sau prognoză cu privire la rezultatele viitoare. Performanțele anterioare nu indică neapărat rezultatele viitoare și orice persoană care acționează pe baza acestor informații o face pe propriul risc. Acest material nu este emis pentru a influenta deciziile de tranzacționare ale niciunei persoane. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material nu sunt prezentate pentru a fi aplicate, copiate sau testate în cadrul tranzacțiilor dumneavoastră. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material sunt emise în baza experienței proprii a emitentului și nu reprezintă o recomandare individuală, nu vizează atingerea anumitor obiective, randamente financiare și nu se adresează nevoilor niciunei persoane anume care ar primi-o. Premisele acestui material nu au în vedere situația și persoana dumneavoastră deci nu recomandăm utilizarea acestor informații sub orice formă. Utilizarea informațiilor cuprinse în cadrul acestui material în orice modalitate se face pe propria dumneavoastră răspundere. Acest material este emis de către un analist pentru care își asumă răspunderea XTB SA, persoană juridică autorizată de KNF – Autoritatea de Supraveghere Financiara din Polonia."
