Pieţele financiare, pregătite de surprize înfricoşătoare. Cât contribuie alegerile din SUA la panica generată de "Efectul Halloween"?

Sfârşitul lunii octombrie, echivalent cu sărbătoarea de Halloween, poate aduce panică şi în rândul investitorilor, care deja se pregătesc de surprize "înfricoşătoare", având în vedere mişcările volatile ale pieţelor financiare din trecut, anul acesta fiind corelate cu alegerile din SUA, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Cele două evenimente importante din acest an, "Efectul Halloween" şi alegerile prezidenţiale din SUA, pot influenţa dramatic mişcările pieţei, prezentând atât oportunităţi, cât şi riscuri pentru traderi.

Un studiu realizat de Ben Jacobsen şi Cherry Y. Zhang de la Universitatea Massey din Noua Zeelandă arată că, pe o perioadă de 300 de ani, acţiunile s-au tranzacţionat în medie mai bine cu 4,52% în perioada noiembrie - aprilie decât în lunile de vară, potrivit Forbes. În ultimii 50 de ani, disparitatea de performanţă a fost mai evidentă, de 6,25%. Această tendinţă este valabilă în 35 de ţări, potrivit comunicatului.

Conform analizei asupra a 65 de pieţe dezvoltate şi emergente, randamentul mediu al burselor în cele şase luni care au urmat Halloween-ului a ajuns la aproximativ 8,5% pe an. Iar această redresare este cunoscută drept "Efectul Halloween".

Din punct de vedere istoric, această perioadă a înregistrat adesea performanţe mai bune ale acţiunilor în comparaţie cu lunile de vară. Se crede că acest efect este influenţat de factori precum influxurile de pensii din SUA (fondurile din conturile de pensii, cum ar fi planurile 401(k), intră masiv pe piaţă în ianuarie) sau stimulentele fiscale (acţiunile care au înregistrat un câştig în cursul anului pot continua să crească la sfârşitul anului, deoarece investitorii amână vânzarea acestora pentru a evita impozitarea).

Desigur, există numeroase alte aspecte care influenţează piaţa pe tot parcursul anului, inclusiv profiturile companiilor, datele şi tendinţele macroeconomice, cum ar fi ratele dobânzilor, evenimentele geopolitice şi sentimentul general al investitorilor.

În plus, efectul octombrie este o teorie conform căreia preţurile acţiunilor scad în această lună. Unul dintre fundamentele acestei ipoteze este faptul că nouă dintre cele mai mari 20 de scăderi procentuale ale indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA), înregistrate într-o singură zi, au avut loc în a zecea lună a anului.

Totuşi, dincolo de acest punct de date, cercetările sugerează că efectul lunii octombrie asupra acţiunilor este o superstiţie. Analiza efectuată de Yardeni Research indică faptul că, din 1928, S&P 500 a câştigat valoare în luna octombrie de mai multe ori decât a scăzut. De asemenea, media performanţelor din această lună din ultimii 96 de ani arată un uşor câştig, arată Radu Puiu, se menţionează în comunicat.

Patru evenimente sunt în mare parte responsabile pentru convingerea că acţiunile scad în această perioadă. Acestea sunt Panica din 1907, Prăbuşirea pieţei bursiere din 1929, Lunea neagră din 1987 şi scăderile legate de criza financiară din 2008.

Yardeni Research a abordat efectul octombrie printr-o analiză a performanţei lunare a S&P 500 între 1928 şi 2024.

Principalele concluzii ale acestei analize sunt:

S&P 500 a câştigat teren în octombrie de 56 de ori şi s-a depreciat de 40 de ori.

În medie, S&P 500 a crescut cu 0,52% în octombrie. Aceasta echivalează cu o creştere anualizată de 6,2%.

Când indicele S&P 500 a avansat în octombrie, câştigul mediu a fost de 4,2%. Atunci când indicele a scăzut, pierderea medie a fost de 4,6%.

Pe scurt, teoria conform căreia acţiunile îşi pierd valoarea în octombrie este o simplificare excesivă a comportamentului pieţelor financiare. Deşi au avut loc prăbuşiri majore în octombrie, experienţa cu o constanţă mai mare este că preţurile acţiunilor cresc pe tot parcursul lunii - deşi cu o tendinţă spre volatilitate.

Halloween, o adevărată industrie de miliarde de dolari

Deşi Halloween-ul nu este o sărbătoare legală, evenimentul duce la miliarde de dolari în cheltuieli de consum în Statele Unite. De la costume şi machiaj până la dulciuri şi articole de petrecere, există o arie largă de bunuri dorite de consumatori în această perioadă, iar această tendinţă este destul de vizibilă când analizăm datele statistice.

Consumatorii din Statele Unite au cheltuit suma record de 12,2 miliarde de dolari în 2023 şi 10,6 miliarde de dolari de Halloween în 2022, potrivit National Retail Federation (NRF). În 2024, consumatorii sunt aşteptaţi să plătească aproximativ 11,6 miliarde de dolari, adică sub recordul de anul trecut, explică analistul financiar din cadrul XTB România, se menţionează în comunicat.

Există mulţi factori care contribuie la suma semnificativă pe care americanii o cheltuiesc în fiecare an pentru pregătirea Halloween-ului. Halloween-ul este o sărbătoare binecunoscută şi îndrăgită, celebrată pe întreg teritoriul Statelor Unite şi nu este specifică unei regiuni, unui grup religios sau unei alte categorii demografice.

În al doilea rând, Halloween-ul este de obicei asociat cu achiziţionarea multor bunuri de consum, inclusiv costume, dulciuri şi decoraţiuni. În cele din urmă, prin natura evenimentului, familiile care sărbătoresc vor trebui să facă multe achiziţii noi în fiecare an - fie pentru costume mai mari pentru copiii care au crescut sau care vor alte personaje, fie pentru dulciuri sau decoraţiuni care să fie în ton cu noile tendinţe ale culturii pop.

Popularitatea în creştere a evenimentului se poate observa şi în afara SUA. Dimensiunea pieţei mondiale a costumelor de Halloween a fost de 4.329,1 milioane USD în 2022 şi se preconizează că piaţa va ajunge la 6.171,77 milioane USD în 2031, înregistrând o rată de creştere compusă anuală de 4,02% în perioada de prognoză.

Pandemia şi-a spus cuvântul şi asupra acestui subiect, piaţa costumelor de Halloween înregistrând o cerere mai mare decât cea anticipată în toate regiunile în perioada prepandemică.

În acest an, efectul Halloween vine într-un context deosebit, deoarece coincide cu alegerile prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie 2024. Anii electorali tind să accentueze volatilitatea pieţei, iar acesta nu reprezintă o excepţie.

Rezultatul alegerilor va avea un impact direct asupra politicilor guvernamentale din sectoare precum finanţe, sănătate şi energie, ceea ce poate crea oscilaţii imprevizibile ale preţurilor.