Primul răspuns al investitorilor la alegerile din Turcia: vânzare de acţiuni

Alegerile prezidenţiale din Turcia, care pentru prima dată în istoria ţării ajung în al doilea tur de scrutin, au un impact puternic asupra viitorului economiei interne, influenţând mai ales sentimentul investitorilor. Pieţele au avut deja un răspuns puternic după lupta strânsă din primul tur, în contextul în care preşedintele Recep Tayyip Erdoğan este aproape de a-şi securiza un nou mandat pe 28 mai. Bursa din Istanbul a coborât luni cu 6,1% şi a recuperat parţial marţi, reducând declinul la 4,7% de la nivelul de închidere de vineri, afirmă Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit consultantului de strategie de la XTB România, un ETF tranzacţionat în dolari care urmăreşte companii din Turcia, dar e listat pe bursa americană, iShares MSCI Turkey, a pierdut 6,45% de vineri până marţi. Lira turcească a pierdut luni 0,5% în faţa dolarului american, şi încă 0,25% marţi. Pierderile ar fi fost şi mai mari, dar au fost diminuate de intervenţia băncilor de stat pentru a stabiliza cursul de schimb, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Costurile CDS, instrumente de asigurare faţă de riscul de a intra în incapacitate de plată, cu scadenţă pe 5 ani, au crescut luni cu peste 20% faţă de închiderea de vineri.

"Investitorii au cântărit perioada de incertitudine dinaintea rundei a doua şi perspectivele economice pe termen mediu. Preşedintele în funcţie, Recep Tayyip Erdogan, mai are nevoie de doar 0,6 procente din votul populaţiei pentru a primi un nou mandat, un scor mai bun decât cel anticipat de unele sondaje. În plus, partidul său AKP a obţinut o poziţie puternică în Parlament", explică Claudiu Cazacu.

Turcia a reuşit să beneficieze economic de poziţia sa în echilibrul geopolitic al regiunii, plasându-se drept o interfaţă între Rusia şi Europa. Ţara a importat aproape 10 milioane de barili de motorină şi produse petroliere din Rusia în aprilie, un vârf al ultimilor 7 ani, la preţuri avantajoase, având în acelaşi timp ocazia să exporte producţia sa către Europa, la preţuri relativ mai ridicate. În acelaşi timp, Turcia a oferit şi anumite produse europene, prin re-export, către Rusia. Planul de a transforma ţara într-un centru regional pentru gaze naturale, alături de alte proiecte de infrastructură majore, au ancorat susţinerea politică pentru Erdogan, care a obţinut rezultate bune chiar în regiunile devastate de cutremurul din februarie. Diaspora turcă, în special cea din Germania, a contribuit puternic la avansul lui Erdogan.

Indicatorii macro arată riscuri în creştere

Populaţia a resimţit dureros inflaţia, care a depăşit 85% anul trecut, iar lira turcească s-a depreciat de peste 3 ori între 2019 şi 2023. Simţind presiunea, administraţia de la Istanbul a anunţat, cu câteva zile înainte de alegeri, o majorare de 45% a salariului pentru peste 700 de mii de angajaţi din sectorul public.

Politica economică promovată de preşedinte a fost una prociclică, însemnând o tăiere a dobânzilor în condiţii de inflaţie ridicată, deşi regula economică arată că e nevoie de creşteri ale dobânzilor pentru a frâna avansul preţurilor. Potrivit unui sondaj realizat de Reuters, estimările arată o inflaţie de 46,4% la finalul acestui an, în timp ce dobânda de referinţă ar creşte de aproape 3 ori, la 24% în trimestrul al treilea, de la 8,5% în prezent.

Ritmul de depreciere a lirei turceşti a încetinit recent, în condiţiile unor intervenţii pe piaţa valutară, menite să diminueze presiunea venită dinspre scumpirea produselor de import. Cu toate acestea, exportatorii au acum de suferit, iar cel mai mare lanţ de retail de îmbrăcăminte vede necesar un curs de 25 de lire pentru un dolar, de la 19,74 în prezent, pentru a face exporturile mai competitive.

În primele 4 luni ale acestui an, exporturile au fost de 80,9 miliarde de dolari, cu 3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile - de 124,4 miliarde de dolari, marcând un avans de 7,2% faţă de acelaşi interval din 2022. Deficitul comercial a ajuns la 43,5 miliarde de dolari. În acelaşi timp, a crescut nevoia de siguranţă, iar importurile de aur au sărit cu 174% în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 1,3 miliarde de dolari.

Până pe 28 mai, pieţele vor rămâne în tensiune, dar nu este imposibil să vedem runde succesive de optimism şi pesimism, în funcţie de evoluţia sondajelor. Campania electorală va vira, probabil, spre o mai mare pondere a măsurilor economice, unde nemulţumirea populaţiei a fost doar parţial temperată de majorări de salarii în sectorul public şi de diminuarea deprecierii lirei.

Pe termen mediu cel puţin, indiferent de câştigătorul alegerilor, pare probabilă o perioadă dificilă pentru economie, fiind necesară o rebalansare accentuată a mixului de politici. Dobânzile în creştere vor supune la teste mediul de afaceri, în timp ce o ajustare treptată a cursului de schimb ar putea scădea suplimentar puterea de cumpărare. În plină vară, post-alegeri, trezirea la realitate ar putea fi un duş rece.