Contextul geopolitic, factor crucial pentru ascensiunea aurului

După numai câteva ore de la atingerea unui nou maxim istoric, în noaptea de duminică spre luni, aurul a fost în declin. Scăderile, până miercuri la ora 22:00, ajungeau la 5,5% faţă de vârf. Chiar şi în aceste condiţii, aurul a câştigat 11,3% anul acesta şi se află, în continuare, pe o pantă ascendentă de câteva luni încoace. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, aproape tot câştigul vine, de fapt, după atacul asupra Israelului de la începutul lunii octombrie.

"Traseul cotaţiilor aurului poate fi uneori surprinzător. Reacţiile pot fluctua, ceea ce înseamnă că, la ştirile de impact, răspunsul este uneori accentuat, alteori ezitant sau chiar întârziat. Cu toate acestea, dincolo de provocări, între care se numără şi competitorii variaţi pentru titlul de activ de refugiu, pe termen lung, aurul ocupă în continuare un rol important în portofoliile diversificate ale investitorilor", a explicat Claudiu Cazacu.

Dacă din totalul cererii din trimestrul al treilea al anului, de 1267,1 tone, potrivit World Gold Council, doar 75,3 au fost folosite în industrie (electronică, stomatologie sau alte ramuri industriale), faţă de 578,2 tone pentru crearea de bijuterii, componenta-cheie a setării preţurilor "vizibile" este cea financiară. Aici se observă un trend divergent, după natura alocării capitalului în sectorul aurului. Investiţiile în lingouri şi monede fizice au crescut, la 296,2 tone, faţă de 276,8 în trimestrul al doilea, în timp ce ieşirile din fondurile listate pe burse (ETF-uri) au însumat vânzări de 139,3 tone. Este al şaselea trimestru consecutiv de scăderi pentru fondurile listate.

"Se pare că preferinţa pentru deţinerea fizică de metal preţios, şi, posibil, apetitul pentru alte active de siguranţă, precum titlurile de stat, îşi spun cuvântul", punctează analistul XTB.

Contextul geopolitic, favorabil pentru parcursul aurului

Totuşi, există o categorie importantă de cumpărători care îşi fac tot mai mult simţită prezenţa: băncile centrale. În contextul unei fragmentări internaţionale tot mai puternice, deţinerile de aur în creştere sunt văzute de unele instituţii centrale ca o ancoră de încredere: achiziţiile de 337,1 tone au dus creşterile de rezerve la 800 de tone în primele trei trimestre ale anului. Este un nivel record pentru această perioadă. Interesant este fapul că, pe lângă cumpărătorii tradiţionali, au apărut şi alte bănci centrale care acumulează rezerve suplimentare de aur. Acest lucru înseamnă o diversificare geografică faţă de trimestrele anterioare.

Contextul geopolitic a fost unul favorabil pentru parcursul aurului, la fel şi tendinţa de scădere a dobânzilor pe piaţa de titluri de stat din SUA. Preocupaţi de semnalele din economia reală, traderii au interpretat "selectiv" mesajele conducătorului Rezervei Federale. Acesta a emis un avertisment conform căruia inflaţia nu a fost încă depăşită. Conform estimărilor traderilor de la Chicago Mercantile Exchange (CME), dobânzile ar fi atins deja un vârf. Aceştia anticipează, în pofida repetatelor avertizări venite din partea lui Jerome Powell, o primă scădere chiar în luna martie

a anului următor. Potrivit lui Claudiu Cazacu, când dobânzile sunt ridicate, aurul tinde să fie mai puţin atractiv - de aici şi speranţele de temperare care aduc optimism în cotaţiile metalelor preţioase.

Pe piaţa fizică, însă, reacţiile sunt diverse. În India, unde sezonul de căsătorii impune, în mod tradiţional, cadouri din metalul preţios, preţurile ridicate au impus soluţii alternative: topirea bijuteriilor vechi pentru a crea noi cadouri, fără a cheltui suplimentar. Importurile au crescut cu 19% şi au ajuns la 220 de tone trimestrul al treilea, însă ascensiunea ar fi fost şi mai ridicată în lipsa stocului de bijuterii reutilizate. În India, templele şi cetăţenii ar deţine, potrivit estimărilor, 25.000 de tone de aur. În acelaşi timp, un alt mare consumator asiatic, China, a utilizat în primele trei trimestre cu 16% mai mult aur pentru monede şi lingouri, în timp ce segmentul industrial a înregistrat un declin de 5,5%.

"Economia suferă de pe urma revenirii încă lente, iar incertitudinea din domeniul imobiliar sau al produselor financiare îi face pe tineri să se orienteze către achiziţia de aur. Revenirea puternică a Bitcoin ar putea, de asemenea, juca un rol în oscilaţiile aurului, presupunând că, la nivel de percepţie pentru unele capitaluri orientate speculativ, moneda virtuală ar putea fi percepută drept o alternativă la aur", a explicat Claudiu Cazacu.

În piaţa locală, aurul a atins un vârf istoric de peste 300 lei gramul, luni, retrăgându-se ulterior sub acest prag. Deşi vulnerabil pe termen scurt, nu este exclus ca, în perspectiva următorilor ani, trendul să continue.

Având în vedere tensiunile din Orientul Mijlociu, Taiwan, Ucraina şi, posibil, aproape un trend de scădere a dobânzilor, nu este exclus ca aurul să-şi păstreze un loc semnificativ sau chiar să îşi lărgească ponderea atât în portofoliile băncilor centrale, cât şi în cele ale investitorilor privaţi. Potrivit lui Claudiu Cazacu, efectele mişcărilor de pe pieţele globale s-ar putea transmite către cotaţiile în lei ale aurului, dar fluctuaţiile consistente pe termen scurt - sau chiar mai lung, de ordinul săptămânilor - fac mai riscantă abordarea speculativă în raport cu cea investiţională.