Europa răsuflă, momentan, ușurată în hățișul tarifelor lui Trump

Europa răsuflă, pentru moment, ușurată. În ciuda comentariilor lui Donald Trump despre UE, prima ”salvă” pe frontul comercial a vizat China, Canada și Mexicul, iar viitorul pare acum dominat de speranțe, în contextul unor posibile negocieri favorabile pentru președintele SUA, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Deschiderea UE pentru achiziții suplimentare de materii prime din SUA, dar și modul în care au fost amânate nivelurile punitive pentru vecinii de la nord și sud dau speranțe pentru negociere.

Deși abordarea de la început de mandat prezidențial pare să însemne evitarea taxelor vamale majorate, pentru o vreme, riscurile impunerii ulterioare sunt, totuși, prezente în lunile următoare. Pare probabilă cel puțin o fază de ”testare”, cu impunerea pentru o perioadă limitată a unor măsuri mai restrictive. UE va răspunde ”cu fermitate” dacă SUA aleg un astfel de drum, semnalează șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Până atunci, însă, ar putea fi puse pe masă aprovizionarea cu cantități mai mari de gaz natural lichefiat, îngrășăminte sau arme. O aliniere mai strânsă în privința poziției față de China este, de asemenea, posibilă în acest context geopolitic dinamic.

La final de martie intră în vigoare taxe vamale ale UE pentru importuri din SUA în valoare de 3 miliarde de dolari, prin expirarea unor decizii suspendate din 2018, dacă nu se intervine dinspre Bruxelles. În contextul politic actual, lipsa intervenției ar fi un catalizator pentru acțiune din partea SUA și un argument suplimentar pentru care luna martie este de urmărit cu atenție, subliniază Claudiu Cazacu.

Sectorul auto, cel mai afectat de eventualele modificări

Deficitul comercial american în relația cu Uniunea Europeană a crescut, în 2024, la 235,6 miliarde de dolari, de la 208,7 miliarde de dolari în 2023. Importurile au ajuns la 605,8 miliarde de dolari, cu 29,4 miliarde peste anul anterior, iar exporturile au crescut cu doar 2,6 miliarde, fiind de 370,2 miliarde de dolari. În totalul deficitului SUA, contribuția minusului în relația cu UE este de 19,4%.

Deficitul în relația cu China a ajuns la 295,4 miliarde de dolari în 2024, de la 279,1 miliarde în 2023. Această cifră nu spune, însă, întreaga poveste: dacă Europa are avantaj în comerțul cu bunuri, în privința serviciilor, SUA au un surplus reducând, astfel, deficitul pe bunuri și servicii la 125,1 miliarde de dolari în 2023. Cum atenția administrației Trump este, însă, pe segmentul comerțului cu bunuri, posibilitatea unor taxe vamale rămâne relevantă.

Sectorul auto, de care depind 13,8 milioane de locuri de muncă sau 6,1% din totalul angajaților din UE, ar fi printre cele mai afectate. Potrivit modelului GTAP, Germania și Italia ar fi cele mai afectate de restricții. Producătorii ar putea încerca reorientarea spre alte destinații, dar competiția altor jucători (din Asia), preferințele consumatorilor și aspecte logistice fac improbabilă recuperarea pierderilor, arată Claudiu Cazacu.

Alte sectoare vizate sunt industria chimică și cea de echipamente și utilaje. Similaritatea exporturilor pe destinații geografice diferite sugerează că țările din estul Europei sunt mai vulnerabile, având dificultăți mai mari chiar decât Germania și Italia în a găsi alte destinații de export non-europene, pe lângă SUA.

În cazul impunerii unui nivel de 10%, estimările merg de la 0,6% din PIB cumulat pe doi ani (Citi) până la 1,7% din PIB (ABN Amro). Efectul asupra PIB-ului european s-ar aduna la cel al unei încetiniri a Chinei. Foarte aproximativ, o reducere de 1% a PIB-ului Chinei ar putea însemna o pierdere de 0,2% pentru Germania.

Pentru Euro/dolar, riscul unei scăderi sub paritate ar deveni semnificativ, chiar în cursul acestui an. Chiar și în lipsa unui val nou de bariere vamale, potențialul pentru dobânzi mai mici în Europa și diferența în ritmul de creștere așteptat pentru 2025 creează spațiu pentru alunecarea Euro la paritate, sau chiar sub în raport cu dolarul american, anul acesta.

Un Euro mai slab poate prelua o parte din povara taxelor vamale, ieftinind produsele europene la rafturile americane, cu prețuri în dolari. În același timp, scumpește importurile, acționând astfel în sensul restabilirii unui echilibru anterior, cu costuri, însă, pe partea de inflație.

Succesul negocierilor cu Trump, important pentru România

În România, pe lângă efectul direct asupra exporturilor în SUA, încetinirea suplimentară a UE – și în special a Germaniei și Italiei – ar aduce o presiune deloc binevenită. Un dolar mai puternic ar imprima nu doar un impuls ascendent inflației – prin prețurile unor importuri de materie primă denominate în dolari – ci ar face și mai dificil serviciul datoriei în dolari, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.

În noiembrie, datoria publică în dolari era de 96,94 miliarde echivalent lei. Fiecare punct procentual de depreciere a cursului leu/dolar împovărează datoria totală, în lei, cu aproape un miliard de RON. E de asemenea adevărat că deprecierea leului în raport cu dolarul american ar ajuta exportatorii, amortizând parțial efectul unor eventuale taxe vamale.

Dar un alt aspect va fi urmărit cu atenție în piețele financiare: aprecierea dolarului poate tenta deținătorii de capital către siguranța relativă a activelor americane, într-un impuls care să favorizeze mai puțin piețele emergente.

O mișcare puternică a dolarului american, chiar de la aceste niveluri istoric ”înalte” față de Euro, ar pune presiune suplimentară asupra poziției de finanțare a țării. Marja de siguranță, cu perspectivele de rating suveran negative, este preocupant de subțire. Pentru România, succesul negocierilor comerciale cu SUA este o variabilă importantă, mai punctează Claudiu Cazacu.