Europa s-ar putea îndrepta spre o criză aviatică. De ce România este într-o situație favorabilă?

Piața nu așteaptă. ⚡Fii la curent cu cele mai noi știri și analize direct din aplicația XTB. Descarc-o acum și nu rata informațiile care contează!

Avertismentul șefului Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) privind cererea de kerosen din Europa care ar putea fi acoperită pentru doar șase săptămâni, a stârnit reacții puternice. La nivel oficial UE răspunsul a venit rapid: alimentarea nu este afectată în prezent. Totuși, anunțul a generat tensiuni pe piețele bursiere, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Ținând seama de limitele capacităților de depozitare din aeroporturi și structura de livrare ”just-in-time”, adică disponibilitatea ”la moment”, termenul anunțat nu este atât de sever cum ar putea să pară inițial. Cu toate acestea, situația curentă e departe de a fi una relaxată, chiar și pentru o industrie deosebit de adaptabilă care a fost nevoită să se confrunte cu perioade dificile deseori în ultimii ani.

Conflictul prelungește presiunea aprovizionării

Durata conflictului din Orientul Mijlociu este esențială, pentru că prelungirea sa vine cu potențiale măsuri de o amploare fără precedent. O estimare venită din Olanda anunță că, de fapt, incluzând rezervele de combustibil pentru aviație, care nu fuseseră luate în calcul în cazul prognozei IEA, cererea europeană ar fi acoperită pentru 5-6 luni.

În realitate, evaluarea depinde de rata de înlocuire a cantităților de petrol (care poate fi rafinat pentru a obține kerosen) și kerosen. Prin strâmtoarea Ormuz tranzita 20% din petrolul global și 25-30% din kerosen. Mai mult, petrolul provenit din regiune era foarte potrivit pentru rafinare în scopurile necesare aviației. Europa s-a îndreptat spre alte surse, din Africa sau America, pentru a găsi combustibilul necesar transportului aerian.

În scenariul actual, pe baza unor date din industrie, cu o înlocuire de 75%, deficitul de ofertă ar apărea în august, în timp ce o rată de înlocuire de 50% ar însemna limitarea aprovizionării începând chiar din iunie. Limitarea nu ar însemna oprirea tuturor zborurilor, dar ar impune o prioritizare severă a destinațiilor acoperite, explică Claudiu Cazacu.

Soluțiile rămân limitate

Un mecanism de ajustare automată ar fi, însă, tocmai răspunsul pieței la prețurile mărite. O parte din presiune se poate diminua în mod natural, deoarece costurile mai mari împing companiile să renunțe la rutele mai puțin profitabile. Lufthansa a anunțat că renunță la peste 100 de zboruri pe zi până în octombrie, o decizie care ar urma să economisească 40 de mii de tone de combustibil.

Situația dinamică implică ajustări rapide și de amploare, atât prin renunțarea la unele zboruri  cât și prin reducerea apetitului clienților de a călători în Orientul Mijlociu, sau pe distanțe mai lungi, în general.  Astfel, cererea de combustibil scade, și riscul de penurie e diminuat. Potrivit Deutsche Bank, în iunie capacitatea aeriană în afara SUA ar urma să scadă cu 2,3% față de anul anterior. Aceste previziuni orientative pot fi, însă, depășite de realitate dacă tensiunile se prelungesc.

În Europa, prețul kerosenului s-a dublat de la începerea războiului. În SUA, pentru că este mai puțin expusă la conflict, dar și, în mod tradițional cu prețuri mai scăzute, săptămâna trecută prețul mediu a fost de 1322 dolari/tonă față de 1484 dolari/tonă în Europa, o diferență de 12,3%.

Companiile aeriene resimt diferit șocul prețurilor

Liniile americane tind să abordeze diferit problema acoperirii riscurilor. Tehnicile de blocare a prețurilor (hedging) pentru perioade mai întinse, prin achiziții la termen, e mai des utilizată în Europa decât în SUA. Pentru că o parte din combustibilul de aviație poate fi transportat din SUA spre Europa, în cazul în care diferențele de preț devin suficient de atractive, liniile din SUA nu sunt ferite de efecte, mai ales dacă nu și-au protejat din timp prețul de achiziție.

United Airlines din SUA a coborât cu 6,4% marți pe bursă după o prognoză dezamăgitoare. Profitul estimat pentru întreg anul a fost revizuit la 7-11 dolari de la 12-14 dolari pe acțiune, o veste care a mutat atenția de la profitul peste așteptări din primul trimestru. De la începutul anului cotația UAL a scăzut cu 19,6%. Un ETF important al sectorului de aviație american, JETS, a înregistrat scăderi de 9,3% de la începutul conflictului.

De cealaltă parte a oceanului, Lufthansa are un minus de 12% anul acesta, și 16,8% de la începutul conflictului. Air France KLM începuse anul bine, dar a trecut pe minus, pierzând 20,9% în perioada războiului din Orientul Mijlociu. IAG, care deține British Airways, a pierdut 11% în aceeași perioadă, subliniază consultantul de strategie în cadrul XTB România.

Ryanair are -12,8% de la începutul conflictului și 19,5% scădere anul acesta, față de 23,4% și 28,3% pentru Wizz Air. Scăderile abrupte ale acțiunilor Wizz Air se leagă și de protejarea prețurilor de achiziție kerosen de doar 55%, cu mult sub media europeană și la mare distanță de competitorul Ryanair.

Practica europeană este de acoperire a 60% până la 90% din costuri cu 12-18 luni înainte. În SUA, utilizarea mecanismelor de asigurare a prețului cu mult timp înainte este mai redusă, o explicație fiind și că producția locală de kerosen o apără de fluctuații ample, în timp ce Europa are capacitatea de rafinare mai redusă. Lufthansa, cu acoperire de 77% și Ryanair aflat la 80% se află într-o poziție relativ avantajoasă. Totuși, izolarea de prețurile pentru kerosen nu este totală, și este o chestiune de timp până când ajustările de preț vor fi impuse de costurile mărite.

Ca răspuns la criză, urmând și vocile din industrie, Europa ia în considerare armonizarea politicilor de achiziție, o întâlnire cheie pe această temă urmând să aibă loc joi.

Opțiuni în România există, însă cresc riscurile pentru transportul aerian

România se află într-o situație favorabilă, având capacitatea de a-și acoperi consumul. În același timp, structura unor rafinării ar permite modificarea raporturilor de producție. O reorientare a rafinării spre mai mult kerosen ar putea fi economic viabilă, având în vedere creșterea procentuală mai mare față de cea a benzinei și motorinei. Costul ar fi, însă reducerea cantităților de motorină, o măsură care nu ar fi acceptată ușor de consumatori. O soluție de compromis ar putea fi o ajustare limitată a mixului de producție.

Pentru călători, o variantă luată în seamă ar fi procurarea biletelor de avion la prețurile încă neajustate. Cu toate acestea, riscul anulării zborurilor și cel de a avea nevoie de bilete noi, pe alte rute, date sau semnificativ mai scumpe este relativ ridicat. Deschiderea sezonului de vacanțe de vară ar putea veni anul acesta cu o realitate aspră, dacă până atunci aprovizionarea cu kerosen nu va fi reluată. Ajustarea naturală a cererii de transport s-ar putea dovedi insuficientă. Liniile aeriene ar putea recurge la anulări suplimentare de zboruri. Fără o reluare prealabilă a livrărilor de combustibil prin Ormuz, în estimarea actuală, iunie ar putea da startul unei suite de ajustări de rute și anulări de zboruri de amploare istorică, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.