Vor aduce investițiile masive în AI nori negri peste Wall Street?

În 2026, cele mai mari companii de tehnologie din lume ar putea cheltui până la 760 de miliarde de dolari pe infrastructura de inteligență artificială, în timp ce veniturile generate direct de produsele AI sunt estimate neoficial între 80–150 de miliarde de dolari. Acest dezechilibru tot mai accentuat îi neliniștește din ce în ce mai mult pe investitori, care încep să se întrebe dacă actualul boom AI reprezintă zorii unei noi ere tehnologice sau doar o altă cursă costisitoare pentru dominarea pieței. Piața nu mai pune la îndoială potențialul transformator al AI; în schimb, se concentrează asupra rapidității cu care aceste investiții se pot transforma în fluxuri de numerar tangibile. Această schimbare este vizibilă în special în performanța pieței de acțiuni, unde producătorii de semiconductori și furnizorii de infrastructură au înregistrat performanțe semnificativ superioare față de companiile care finanțează ecosistemul mai larg al AI. Istoria piețelor de capital sugerează că tensiuni similare au apărut în timpul dezvoltării internetului, a rețelelor de telecomunicații și a cloud computing-ului. Întrebarea cheie rămâne neschimbată: cine va obține, în cele din urmă, beneficiile economice generate de cea mai semnificativă transformare tehnologică din ultimele decenii?

Investitorii acordă o atenție sporită randamentelor din domeniul AI

În ultimii doi ani, investitorii s-au concentrat în principal pe amploarea cheltuielilor anunțate de cele mai mari companii de tehnologie. Amazon, Microsoft, Alphabet, Meta și Oracle și-au extins în mod constant bugetele pentru centrele de date, procesoarele avansate și infrastructura de calcul necesară pentru a susține dezvoltarea AI.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că investitorii pun din ce în ce mai mult sub semnul întrebării relația dintre cheltuieli și generarea viitoare de venituri. Dacă sectorul investește în prezent între cinci și nouă dolari pentru fiecare dolar din veniturile prognozate din AI, piețele se așteaptă, în mod firesc, la dovezi că o astfel de alocare de capital este justificată din punct de vedere economic.

Nu este o coincidență faptul că evaluarea relativă a „hiperscalerilor” americani, comparativ cu sectorul semiconductorilor, a înregistrat o tendință descendentă. Investitorii par din ce în ce mai dispuși să recompenseze companiile care furnizează instrumentele goanei după aurul AI, devenind în același timp mai exigenți față de cei care finanțează chiar construcția infrastructurii.

Estimările publice sugerează că „hiperscalerii” ar putea cheltui aproximativ 3 trilioane de dolari pe AI până în 2030. Chiar dacă proiecțiile care prevăd venituri legate de AI de până la 7 trilioane de dolari în următorul deceniu se vor dovedi corecte, amploarea investiției rămâne extraordinară. Presupunând că aceste companii vor putea genera în cele din urmă marje de profit net de 50% din produsele de AI, ar fi totuși nevoie de mulți ani pentru ca investiția de 3 trilioane de dolari a industriei să producă un randament semnificativ. Între timp, acțiunile companiilor de software au înregistrat performanțe semnificativ inferioare de câteva trimestre.

În schimb, acțiunile producătorilor de cipuri de memorie au înregistrat o creștere puternică în aceeași perioadă. Astfel de divergențe extreme sunt rareori sănătoase și pot submina, în cele din urmă, amploarea raliului tehnologic.

Beneficiarii sunt clari, dar câștigătorii nu sunt

Cei mai mari beneficiari ai fazei actuale a ciclului AI rămân producătorii de cipuri, producătorii de memorie și furnizorii de sisteme de răcire și infrastructură energetică. Aceste companii sunt beneficiarii cei mai direcți ai creșterii cererii de putere de calcul. Nu este nimic nou în această dinamică.

Încă din secolul al XIX-lea, investitorii au finanțat construcția căilor ferate cu mult înainte de a deveni clar care companii feroviare vor supraviețui și vor profita de noua infrastructură. În mod similar, la sfârșitul anilor 1990, capitalul s-a revărsat în infrastructura de internet înainte ca modelele de afaceri durabile să fi apărut. Multe companii au dispărut, dar căile ferate, rețelele de fibră optică și infrastructura de date au rămas, devenind fundamentul pentru viitoarele valuri de creștere economică.

Cu toate acestea, marjele cele mai mari sunt obținute, de obicei, la capătul lanțului valoric. Dacă tocmai acolo piețele încep să observe cea mai mare incertitudine – așa cum sugerează evaluările mai slabe din anumite segmente ale sectorului software – sustenabilitatea cheltuielilor de capital continue legate de AI devine o întrebare din ce în ce mai importantă.

Datoria finanțează cursa înarmărilor tehnologice

Creșterea cheltuielilor de investiții este finanțată din ce în ce mai mult prin emisiuni de obligațiuni și oferte de acțiuni. Conform estimărilor Morgan Stanley, emisiunile globale de obligațiuni legate de investițiile în AI ar putea ajunge la aproximativ 570 de miliarde de dolari în 2026, reprezentând o creștere de aproape 100% față de anul precedent.

Amploarea finanțării este remarcabilă. Nvidia a finalizat o ofertă record de obligațiuni, Amazon a atras capital suplimentar prin împrumuturi, Alphabet a emis obligațiuni și acțiuni în valoare de miliarde, în timp ce Oracle intenționează să aloce zeci de miliarde în plus pentru extinderea infrastructurii de AI.

Din punct de vedere istoric, perioadele caracterizate de o creștere rapidă a gradului de îndatorare și de activități de finanțare la această scară au precedat adesea o reevaluare a așteptărilor pieței. Pe de altă parte, cele mai mari companii din domeniul tehnologiei continuă să genereze fluxuri de numerar enorme și să mențină accesul la capital relativ ieftin. Măsurarea randamentului investițiilor în AI rămâne o provocare, în special deoarece unele dintre aceste cheltuieli pot reprezenta pur și simplu costul menținerii avantajelor competitive și al îmbunătățirii eficienței operaționale.

Va urma AI calea cloud computingului?

Scenariul pesimist presupune că cheltuielile cu AI se vor dovedi, în cele din urmă, excesive în raport cu generarea viitoare de venituri, forțând companiile să reducă investițiile și declanșând o corecție a evaluărilor de piață. Având în vedere nivelurile actuale ale cheltuielilor și valorile de piață, acest rezultat nu poate fi ignorat.

Cu toate acestea, există un alt scenariu – unul pe care investitorii l-au mai întâlnit în trecut. Între 2010 și 2018, investițiile în cloud computing păreau adesea excesive, dar, în cele din urmă, au pus bazele unuia dintre cele mai profitabile segmente ale economiei digitale moderne.

Prin urmare, cea mai importantă întrebare de astăzi nu este dacă inteligența artificială va remodela economia globală. Acest rezultat pare din ce în ce mai inevitabil. Adevărata incertitudine constă în identificarea companiilor tehnologice care vor reuși să transforme cheltuielile record de investiții în avantaje competitive durabile și randamente superioare pentru acționari. Creșterea în rândul furnizorilor de infrastructură a accelerat dramatic, însă rămâne neclar care dintre aceste companii vor obține, în cele din urmă, cea mai mare parte din valoarea economică creată.

Eryk Szmyd, Analist piețe financiare XTB