Dincolo de depozitele bancare: Construirea unui portofoliu rezistent la scumpiri

În 2026, inflația rămâne una dintre cele mai mari preocupări financiare pentru gospodăriile din România. Oamenii nu mai sunt atenți doar la economisire, ci și la viitorul financiar pe termen lung. Banii „în repaus” își pierd valoarea de la o lună la alta, iar teama de inflația în creștere face ca orice plan să impună o soluție care să țină pasul cu scumpirile, arată Radu Puiu, analist financiar XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.

În acest context, întrebarea corectă nu este doar cum obții un randament, ci cum îți protejezi puterea de cumpărare. Randamentul real, cel care rămâne după inflație, face diferența dintre un obiectiv financiar atins și unul amânat.

Un portofoliu construit pentru 2026 nu promite imunitate la fluctuații. Aurul poate adăuga stabilizare, obligațiunile pot echilibra, iar acțiunile pot susține creșterea pe termen lung. Succesul pe termen lung este dat de diversificare și consecvență, nu de căutarea unei soluții perfecte, mai arată Radu Puiu.

Depozitul bancar, neputincios în fața scumpirilor frecvente?

Pentru mulți, depozitul bancar rămâne reflexul de siguranță. Are un rol clar, oferă predictibilitate și este util pentru fondul de urgență. Limita apare atunci când dobânda nu reușește să țină pasul cu scumpirile, iar economiile își pierd valoarea în timp.

Investițiile la bursă nu sunt un înlocuitor direct pentru depozite, ci un instrument complementar, cu un orizont mai lung, construit tocmai pentru a depăși inflația. De aceea, investițiile merită privite ca un instrument de siguranță financiară, nu ca o promisiune de îmbogățire rapidă, mai arată Radu Puiu.

Un portofoliu orientat spre protecția la inflație nu se bazează pe o singură direcție. Acesta are o structură echilibrată, prin diversificare între clase de active care reacționează diferit la dobânzi, creștere economică și volatilitate. Ideea este să nu depinzi de un singur scenariu, iar dacă o componentă este afectată de context, alta poate compensa.

Aurul, componentă defensivă

Metalele prețioase sunt, în mod tradițional, o componentă defensivă în fața inflației. Aurul este folosit frecvent ca element de protecție în perioade cu incertitudine sau schimbări de regim al dobânzilor. Dacă vorbim despre un portofoliu echilibrat, aurul este o piesă de stabilizare, mai arată Radu Puiu.

Obligațiunile, ancoră de echilibru în portofoliu

Obligațiunile sunt relevante pentru investitorii care caută stabilitate. În locul unui singur emitent, mulți investitori aleg expuneri diversificate prin instrumente care acoperă coșuri de obligațiuni. Pot fi obligațiuni guvernamentale sau corporate, cu scadențe mai scurte sau mai lungi, iar fiecare categorie reacționează diferit la schimbările de dobândă.

În 2026, maturitatea obligațiunilor este importantă. Cele pe termen lung sunt, de regulă, mai sensibile la variațiile de dobândă decât cele pe termen scurt. De aceea, combinația dintre scadențe poate fi ajustată în funcție de scenariul macroeconomic, astfel încât portofoliul să rămână echilibrat.

Acțiunile, sursa randamentelor pe termen lung

Acțiunile rămân componenta care susține creșterea pe termen lung, însă selecția și disciplina contează. În perioade cu presiuni pe costuri și inflație, atenția se îndreaptă către companii cu marje solide și capacitate de a transfera o parte din costuri în preț.

Unele sectoare tind să fie mai reziliente în astfel de contexte, precum utilitățile, sănătatea sau energia, în timp ce tehnologia poate rămâne atractivă atunci când este susținută de venituri recurente și cerere structurală. Companiile care vând produse de care oamenii au nevoie indiferent de preț (consumul de bază) reprezintă o altă categorie rezistentă la inflație.

În plus, așa numiții „Aristocrați ai dividendelor”, adică firmele care își măresc dividendele de zeci de ani au, de regulă, modele de business solide și pot transfera costurile crescute către clienți.

Investitorul din 2026, între disciplină și psihologie

În investiții, nu doar instrumentele contează, ci și comportamentul. Mulți investitori pierd nu pentru că aleg „greșit”, ci pentru că reacționează impulsiv la titluri, la fluctuații scurte și la comparația cu alți investitori. O percepție sănătoasă înseamnă să separi zgomotul de informația relevantă, să accepți volatilitatea ca parte din proces și să nu transformi fiecare zi de piață într-un test personal, punctează Radu Puiu.

O regulă simplă este să investești doar banii care au un orizont realist, nu economiile pentru cheltuieli imediate. La fel de important este să îți definești toleranța la risc și să rămâi consecvent, inclusiv atunci când piața se mișcă în direcții neplăcute pe termen scurt. Investițiile pe termen lung se construiesc prin repetare și ajustări periodice, nu prin reacții rapide.

Disciplina nu înseamnă să reacționezi la fiecare știre, ci să revizuiești portofoliul la intervale clare și să ajustezi în funcție de obiective, de strategie și de schimbările reale din economie.