Francul elvețian, marele câștigător al „Noii Dezordini Mondiale”. USDCHF la minime locale

Miercuri, 21 ianuarie 2026, perechea USDCHF s-a stabilizat în jurul valorii de 0,7930 în timpul după-amiezii, fiind în drum către a pune capăt unei secvențe descendente de trei zile. În timp ce dolarul american a înregistrat o ușoară recuperare tehnică, peisajul general este dominat de ascensiunea francului elvețian ca principal activ de refugiu global. Într-o săptămână pe care președintele francez Emmanuel Macron a numit-o începutul unei „noi dezordini mondiale”, investitorii se diversifică din ce în ce mai mult, îndepărtându-se de politicile imprevizile ale SUA.

Geopolitica: „Criza Groenlandei” și decuplarea de activele americane

Volatilitatea actuală a pieței are la bază o escaladare extraordinară a tensiunilor transatlantice. Președintele Donald Trump și-a dublat ambițiile de a achiziționa Groenlanda, afirmând că „nu există cale de întoarcere”. Pentru a forța încheierea unui acord, administrația americană a amenințat cu aplicarea unui tarif de 10% asupra a opt țări europene, printre care Danemarca, Germania, Franța și Marea Britanie, care urmează să crească la 25% până în iunie.

• Erodarea încrederii în dolarul american: Temerile din 2025 privind tarifele, provocările împotriva aliaților și atacurile asupra independenței Rezervei Federale se materializează. Participanții la piață consideră din ce în ce mai mult dolarul american ca o sursă de risc, mai degrabă decât un activ de refugiu.
• Răzbunarea europeană: UE a semnalat că ar putea utiliza 10.000 de miliarde de dolari din activele americane ca răspuns. Rapoartele privind ieșirea unui fond de pensii danez din titlurile de stat americane și insistența Franței de a utiliza „instrumentul de anti  anti coerciție” al blocului au alimentat sentimentul „Sell America”.
• Marginalizarea ONU: Recentele inițiative „Board of Peace” ale administrației Trump par concepute pentru a marginaliza și mai mult instituțiile internaționale, întărind percepția unei „lumi fără reguli”.

Pe măsură ce apetitul pentru risc se estompează, francul elvețian a devenit câștigătorul structural al G10. Potrivit Commerzbank, atractivitatea francului rezidă în „politica de prag” unică.

Sesiunea de marți aduce o slăbiciune a francului elvețian, după un debut de săptămână foarte solid. Heatmap-ul francului elvețian în raport cu alte monede majore. Sursa: xStation 5

Avantajul „marjei de reducere a ratei”

În perioadele de încetinire economică globală, băncile centrale slăbesc de obicei monedele lor prin reducerea ratelor. Cu toate acestea, având în vedere că rata de politică monetară a Băncii Naționale Elvețiene (SNB) este deja de 0%, francul are o „marjă de reducere a ratei” semnificativ mai mică comparativ cu alte monede cu randament mai ridicat.

• Prag practic: Deși SNB ar putea intra în teritoriu negativ, analiștii susțin că există un prag minim în apropiere de -0,75%.
• Limite de intervenție: Deși SNB poate vinde franci pentru a limita puterea monedei, episoadele din trecut sugerează că intervenția valutară are limitele sale în fața fluxurilor masive de capital la nivel global.
• Comparația cu „aurul”: În momentele de stres, francul seamănă cu aurul – nu oferă randament, dar are mai puține pârghii care îl pot face brusc mai puțin atractiv pentru investitori.

Implicații economice și de piață

Rezistența francului nu este fără costuri. O monedă mai puternică reduce veniturile exportatorilor elvețieni și ridică ștacheta competitivității pentru rivalii europeni. Din punct de vedere istoric, dependența economiei elvețiene de Zona Euro duce la o corelație ridicată între EUR și CHF, dar actualul vid geopolitic decuplează aceste tendințe deoarece capitalul fuge de dolar către franc.

Perspective tehnice

USDCHF a rămas blocat într-un interval larg din iulie 2025, dar în a doua jumătate a anului s-a înregistrat o schimbare a dinamicii economice. Volatilitatea a revenit la niveluri extreme; corecția de ieri de 1,10% a împins perechea la minimele lunare, provocând o cădere tehnică.

Pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de creșterea economică a SUA și al amenințărilor țărilor europene cu impunerea de taxe de retaliere asupra bunurilor americane în valoare de 93 de miliarde de dolari, atractivitatea structurală a activelor care nu se bazează pe randament, cum ar fi francul, menține Elveția în fruntea listei activelor de refugiu în 2026.