Graficul zilei: Yenul scade de la maximele ultimilor 40 de ani – Ce urmează? (03.08.2026)

După ce a atins cel mai înalt nivel din 1986 (163,99), perechea USDJPY a înregistrat o scădere foarte dinamică. Mișcarea a fost determinată de prima intervenție coordonată a Statelor Unite și Japoniei din 2011. La acea vreme, yenul se depreciase în urma unui cutremur de proporții.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și ministrul de Finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, au subliniat că ambele părți sunt pregătite să ia măsuri suplimentare pentru stabilizarea cursului de schimb.

Intervenție istorică

Conform datelor furnizate de Banca Japoniei, amploarea intervenției japoneze ar fi putut ajunge la 59 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi fără precedent având în vedere amploarea unei intervenții desfășurate într-o singură zi.

Deși nu putem estima amploarea acțiunii SUA pe baza datelor oficiale, numeroase indicii sugerează că aceasta s-a ridicat la 5-10 miliarde de dolari. Acest lucru este sugerat, cel puțin, de o notă lăsată de Scott Bessent în timpul unei întâlniri din Maryland.

Sursa: Reuters

Intervenția SUA a fost confirmată în weekend de președintele Trump: „Japonia s-a purtat foarte bine cu noi, cu excepția, desigur, a atacului de la Pearl Harbor. (...) Au un yen în scădere și aveau nevoie de puțin ajutor. Iar noi suntem întotdeauna gata să ajutăm Japonia.”

Astăzi, ministrul Katayama a publicat o scrisoare oficială prin care confirmă intervenția.

Se reia acordul de la Mar-a-Lago?

Datorită cooperării SUA în cadrul recentei intervenții menite să consolideze yenul, problema politicii mai ample a Casei Albe revine în prim-plan. Pare posibilă o revenire la acțiuni menite să slăbească moneda americană, ceea ce ar sprijini exporturile interne. La începutul anului 2025, astfel de acțiuni au fost denumite „Acordul de la Mar-a-Lago”, o încercare modernă de a repeta premisele Acordului de la Plaza din 1985.

Ce se ascunde în spatele deprecierii anterioare a yenului?

Un factor cheie în acest sens a fost revenirea „carry trade”, adică tranzacționarea pe baza diferențelor dintre ratele dobânzilor.

Cum funcționează acest mecanism?

Această strategie se bazează pe împrumutarea unei monede (în acest caz, yenul) la rate ale dobânzii aproape de zero și schimbarea imediată a acesteia cu o altă monedă (de exemplu, dolarul) pentru a realiza investiții pe o piață care oferă randamente mai mari.

Deși Banca Japoniei s-a îndepărtat de politica sa monetară extrem de relaxată și a implementat cinci majorări ale ratei dobânzii în ultimele luni, aducând rata dobânzii de referință la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani (1%), aceasta rămâne încă cu mult sub nivelurile înregistrate în Statele Unite (3,75%) și în multe alte economii dezvoltate, precum Australia (4,35%), Norvegia (4,25%), Marea Britanie (3,75%) sau Zona Euro (2,4% – rata dobânzii la depozite).

BoJ menține ratele dobânzilor

În conformitate cu așteptările pieței, Banca Japoniei a menținut ratele dobânzilor neschimbate în noaptea de joi spre vineri. Rata principală a dobânzii rămâne la 1%. Decizia a fost luată cu 8 voturi pentru și 1 împotrivă. Unul dintre susținătorii înăspririi politicii monetare, Hajime Takata, a votat în favoarea unei majorări.

Ca urmare a inițiativelor guvernamentale menite să sprijine gospodăriile în ceea ce privește prețurile la energie, BoJ și-a revizuit în jos prognoza privind inflația pentru anul fiscal 2026, reducând-o de la 2,8% la 2,5%. În același timp, prognoza privind inflația pentru 2027 a fost majorată de la 2,3% la 2,4%.

Ședința a fost considerată o pauză pentru a evalua impactul recentelor măsuri de înăsprire monetară. Naoki Tamura, membru al consiliului de administrație, a sugerat posibilitatea creșterii ratelor la intervale de câteva luni cu 25 de puncte de bază, până la atingerea unui nivel de aproximativ 2%. Acest lucru este în mare măsură în concordanță cu evaluările pieței. Probabilitatea implicită de pe piață privind o majorare în septembrie poate fi comparată cu aruncarea unei monede. O majorare înainte de sfârșitul anului este deja pe deplin inclusă în prețuri. Este posibil ca Banca Japoniei să majoreze ratele de două ori în perioada menționată.

Care este situația inflației?

Raportul trimestrial publicat în iulie a arătat că gospodăriile estimează că prețurile vor crește cu 10,8% în următorii cinci ani. Sondajul nu a înregistrat niciodată valori atât de ridicate (deși trebuie menționat că se realizează abia de 20 de ani).

Deși această cifră este “umflată” de metodologia sondajului – se prezintă o medie, care este influențată de așteptările irațional de ridicate ale unei părți a societății –, îngrijorarea privind creșterea presiunii asupra prețurilor nu poate fi subestimată. Mediana (5%) crește, de asemenea, foarte dinamic, ceea ce ar putea fi un indicator mai fiabil în această privință.

Inflația a crescut în ultimele patru luni cu 0,4%, 0,1%, 0,4% și, respectiv, 0,3% pe bază lunară – anualizate, aceste date sugerează o creștere a prețurilor în jur de 4-5%. După excluderea prețurilor celor mai volatile, ale energiei și alimentelor, situația pare mai favorabilă, dar multe elemente indică în continuare o creștere semnificativă a indicatorului față de nivelurile actuale (1,6%). Printre factorii semnificativi se numără, printre altele, creșterea relativ dinamică a salariilor (3,2% în luna mai).

Dependența de importurile de energie

Deprecierea yenului nu este doar o chestiune legată de operațiunile de carry trade. Izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu joacă un rol extrem de important, ceea ce a dus prețurile petrolului și ale GNL la cele mai ridicate niveluri din 2022, când Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra Ucrainei.

Aproape 90% din cererea de energie a Japoniei provine din importuri, iar în condiții normale, principalii săi furnizori sunt țările din Orientul Mijlociu.

Figura 1: Balanța comercială a sectorului energetic al Japoniei (1998 - 2026)

Sursa: IEA, 03.08.2026

Lipsa prelungită a unei detensionări a conflictului dintre Statele Unite și Iran se poate traduce nu numai printr-o creștere semnificativă a presiunilor inflaționiste, ci și prin dificultăți în asigurarea continuității aprovizionării cu resurse energetice esențiale.

Figura 2: Structura importurilor de țiței ale Japoniei (2024)

Sursa: OEC, 03.08.2026

Analiza tehnică

Figura 3: USDJPY [D1] (20.01.2026 - 03.08.2026)

Sursa: xStation, 03.08.2026

După ce a atins un maxim local în apropierea nivelului de 164, piața a înregistrat o prăbușire bruscă. Prețul a străpuns cu viteză nivelurile-cheie de suport structural și se află în prezent în zona de 157. Merită menționat, totuși, că pe una dintre lumânările recente s-a format o coadă inferioară lungă – acest lucru semnifică prima încercare serioasă de apărare și o reacție din partea cererii.

Prețul a străpuns drastic banda mediilor mobile (EMA 50, EMA 100 și EMA 200). Pentru o lungă perioadă de timp, aceste medii (liniile albastre, roșii și galbene) au servit drept suporturi dinamice în cadrul tendinței ascendente. În prezent, această configurație a fost invalidată. Cea mai apropiată dintre ele (cea albastră, în jurul valorii de 159,3) constituie acum prima rezistență dinamică foarte importantă în cazul unei posibile reveniri.

Umbra inferioară lungă a lumânării bearish a testat nivelul de retragere Fibonacci de 78,6%. În prezent, prețul a revenit și se luptă să se mențină deasupra nivelului de retragere Fibonacci de 61,8%.

Indicatorul RSI se află la nivelul de 21,3. Aceasta este o zonă de supravânzare extremă (sub 30). Deși în tendințele descendente puternice, RSI poate rămâne în această zonă pentru o perioadă îndelungată, o valoare atât de scăzută reprezintă un semnal puternic de avertizare privind o posibilă corecție ascendentă sau, cel puțin, o tranziție către o consolidare pentru a „răci” indicatorul.

MACD confirmă o tendință descendentă puternică. Liniile s-au încrucișat în jos și se îndepărtează de nivelul zero, iar histograma crește în zona negativă. Nu există divergențe aici în acest moment.