Prezentare generală a industriei de apărare din SUA - A atins apogeul?

Cererea este puternică, dar nu fără limitări

Sectorul industriei de apărare americane se află încă într-o perioadă de boom excepțional, determinat de evenimentele geopolitice din ultimii ani. De la izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, prețurile acțiunilor companiilor precum Lockheed Martin, Northrop Grumman, RTX, GE Aerospace și, parțial, Texas Instruments au crescut în mod evident, reflectând o creștere bruscă a cererii globale de echipamente militare. Corporațiile americane nu au înregistrat o creștere la fel de rapidă ca și concurenții lor europeni, dar au menținut baze financiare foarte solide și portofolii de comenzi record.

Situația operațională a companiilor este bună, dar nu atât de bună pe cât ar putea fi. Piața rămâne într-un dezechilibru structural. Cererea depășește oferta, deoarece capacitățile de producție ale multor companii sunt încă limitate de deficiențele lanțului de aprovizionare, de lipsa componentelor și de dificultățile de personal. Un exemplu este RTX, care se confruntă de luni de zile cu probleme legate de motorul GTF instalat în avioanele de pasageri Airbus. Constrângeri similare afectează GE Aerospace, care, deși beneficiază de un număr record de inspecții și servicii pentru motoarele LEAP, nu este încă în măsură să satisfacă pe deplin cererea companiilor aeriene și a producătorilor.

În același timp, programele de modernizare militară consumă resurse din ce în ce mai mari. Lockheed Martin raportează un portofoliu record de comenzi de aproximativ 170 de miliarde de dolari, RTX peste 230 de miliarde de dolari, iar Northrop Grumman crește investițiile în dezvoltarea bombardierului strategic B-21 Raider. Cererea din partea țărilor NATO, Orientului Mijlociu și regiunii Indo-Pacific rămâne la niveluri istorice ridicate.

GE Aerospace și RTX dețin o cotă semnificativă în segmentele civile legate de aviația comercială, în timp ce Texas Instruments este în primul rând un producător de componente analogice și semiconductori utilizați în electronica industrială, în industria auto și în sistemele de apărare, dar nu depinde de comenzile militare. Acest lucru înseamnă că rezultatele lor nu reflectă întotdeauna în mod direct starea întregului sector al apărării, ci mai degrabă starea generală a industriei tehnologiei avansate din SUA.

Eroziunea credibilității

În plus, factorul politic nu poate fi trecut cu vederea. Politica externă ineficientă și nesigură a Statelor Unite din ultimii ani, în special în timpul președinției lui Donald Trump, a slăbit încrederea unor aliați. Europa discută deschis despre necesitatea de a deveni independentă de echipamentele americane și de a-și construi propria industrie de apărare. Uniunea Europeană a adoptat un plan conform căruia cel puțin jumătate din achizițiile de arme ar trebui să fie efectuate în cadrul Comunității până la sfârșitul deceniului.

Totuși, acest lucru nu înseamnă o inversare bruscă a tendinței. În datele privind exporturile, cota Statelor Unite în livrările globale de arme a crescut la peste patruzeci la sută în ultimii ani. Importurile europene de arme au crescut cu mai mult de jumătate, iar majoritatea acestora provin în continuare din SUA. Acest lucru arată că vorbim despre un proces de diversificare lentă, dar hotărâtă, și nu despre o retragere bruscă și totală. Este foarte probabil ca acesta să fie ultimul an în care SUA se poate lăuda cu o dominanță atât de mare în acest sector.

Stocuri în creștere, capital mai mare și constrângeri de resurse

În rapoartele trimestriale viitoare, merită să se acorde atenție schimbărilor în structurile bilanțului. Companiile pot prezenta niveluri mai ridicate ale stocurilor și cheltuieli de investiții în creștere. Aceasta este o consecință a problemelor legate de disponibilitatea metalelor rare, care sunt cruciale în producția de motoare, radare și sisteme de control al focului. Statele Unite se bazează în continuare în mare măsură pe materii prime și componente prelucrate în China. Pentagonul încearcă să schimbe această situație prin finanțarea dezvoltării surselor interne și a fabricilor de prelucrare, dar acest proces necesită timp și bani.

Cheltuielile mai mari pentru stocuri și investițiile în capitalul circulant pot reduce marjele actuale și fluxurile de numerar. În special, programele implementate la prețuri fixe, cum ar fi B-21 la Northrop Grumman sau unele contracte de rachete, sunt sensibile la creșterea costurilor materialelor și forței de muncă.

În timpul conferințelor privind rezultatele financiare, investitorii vor monitoriza îndeaproape nu numai cifrele, ci și limbajul utilizat de directorii executivi și directorii financiari. Semnalele de avertizare pot include termeni precum „probleme de capacitate”, „blocaje” sau „cicluri de livrare prelungite”. Pe de altă parte, mențiunile privind îmbunătățirea eficienței, creșterea capacității de producție și accelerarea îndeplinirii comenzilor vor fi primite pozitiv. De asemenea, merită să se acorde atenție indicatorilor de restanțe, raportului dintre comenzile noi și livrări și conversiei fluxului de numerar.

Va scădea bugetul „perlei coroanei”?

În ultimele luni, tema creșterii datoriei și a situației fiscale tensionate a Statelor Unite a revenit din ce în ce mai des. Deși sectorul apărării este considerat în mod tradițional „vaca sacră” a bugetului american, pe termen lung, chiar și acesta poate resimți constrângeri financiare. Deocamdată, însă, Congresul menține un nivel record de finanțare, iar bugetul total al apărării pentru 2026 este așteptat să depășească 900 de miliarde de dolari. Dacă rezultatele întregului sector vor fi semnificativ sub așteptări, acest lucru ar putea sugera primele simptome ale oboselii fiscale și izolarea progresivă a Statelor Unite pe scena internațională. Dacă acest scenariu se va concretiza, previziunile privind vânzările în trimestrele următoare vor fi la fel de importante, dacă nu chiar mai importante, decât rezultatele.

Scenariul opus, adică rezultate semnificativ peste previziuni, ar putea însemna mai mult decât o îmbunătățire mult așteptată a eficienței. Dacă firmele americane de apărare încep să raporteze o creștere bruscă a vânzărilor și investițiilor, cicluri de livrare mai scurte, extinderea capacității de producție a muniției și a aviației, acest lucru ar putea fi un semnal că țara se pregătește pentru o activitate militară intensificată. O astfel de imagine ar putea indica pregătiri pentru o potențială intervenție sau confruntare cinetică.

Industria americană de apărare rămâne într-o stare excelentă, în ciuda situației din ce în ce mai îngrijorătoare a finanțelor și economiei americane. Cu toate acestea, ea funcționează la limita capacităților sale maxime. Portofoliile de comenzi record, lipsa resurselor și lanțurile de aprovizionare tensionate creează un mix în care veniturile cresc pe hârtie, dar marjele rămân sub presiune.

Piața încă are încredere în determinarea SUA de a investi sume nelimitate de bani în armată, dar observă din ce în ce mai mult ineficiența industriei și a sistemului politic american. Rezultatele viitoare vor arăta dacă firmele americane pot transforma cererea în profit și creștere durabile sau dacă vor rămâne blocate în capcana lanțurilor de aprovizionare ineficiente, a bugetelor instabile și a managementului fără perspective.